Lucian Caloianu - 28 mai 2010 la 06:08

Recomand o excursie Hoinar de Neamt! Aveti o sumedenie de escaladat si zona este foarte frumoasa... Trasee se gasesc oricand iar grupuri care urca in fiecare weekend va pot lua cu ei ... toata lumea e dornica de uniuni eco montane!

Revin cu mai multe detalii despre Smeura, locatia pe care v-o propun pentru urmatoarea iesire. Pentru aceasta, data depinde de doleantele voastre:  daca vreti sa facem iesirea de doua zile 19-20 iunie ar fi weekendul in care va invitam la tir cu arma, cu arcul, escalada si alte activitati mentionate in unul din mesajele anterioare. Daca vreti insa sa va odihniti in una din aceste zile (19 sau 20 iunie), o puteti face, iar in cea de-a doua sa mergeti cu noi. Variantele de activitati si de cazare au fost si ele prezentate mai sus. Tarifele pentru cateva din activitati sunt:

 - tir cu glont - 5 RON
 - talere (25 de focuri) - 50 RON
 - tir cu pistol - 2 RON
 - tir cu arcul - 25 RON
 - escalada (la panou) - 15 RON

Pentru alte informatii, nu ezitati sa ne contactati indiferent de mediul de comunicare.

count me in! 

          Lansam astazi o provocare pentru pasionatii de fotografie si nu numai. Oricand si oriunde mergem in calatorii, toti facem multe poze pentru numeroase albume, sperand sa luam cu noi macar o parte din locurile prin care am trecut, astfel incat concursul pe care vi-l propun consta in realizarea unui album, o succesiune de poze care formeaza o poveste. Toate cele 8-12 poze pe care le veti selecta trebuie sa aiba acelasi motiv - "Autentic romanesc".

REGULI DE PARTICIPARE:
 
- la concurs pot participa toti cei inscrisi pe forum si pe grupul Prietenii EcoXtrem de pe Facebook;

- numarul de poze trebuie sa fie de minim 8 si maxim 12;

- pozele trebuie prezentate fara a fi modificate;

- toate pozele trebuie sa se incadreze in motivul mentionat - "Autentic romanesc";

- participantii trebuie sa respecte drepturile de autor si sa nu incalce regula de plagiat;

- participantii se pot inscrie cu mai mult de un set de fotografii, insa numai unul va fi premiat;

-participantii trebuie sa-si dea acordul ca pozele lor sa fie folosite in concurs si ulterior, daca acestea sunt declarate castigatoare sa fie folosite cu alte ocazii in scopul promovarii;

- inscrierea in concurs se face la adresa de email: oana@ecoxtrem-trekking.ro sau dan@ecoxtrem-trekking.ro , pana pe 17 iunie 2010 si trebuie sa contina la subject:

       concurs_fotografie/Nume/Prenume/Titlu poveste/ ;

-  atasamentul mailului trebuie sa contina pozele si un document word cu povestea realizata;

- participantul trebuie sa se asigure ca precizeaza in mail-ul de inscriere in concurs programul care citeste succesiunea de poze (poate fi ppt., o simpla arhiva a fisierului care contine in ordine pozele (jpg de preferat) etc.);

-fotografiile care nu respecta regulile de mai sus, vor fi eliminate din concurs

PREMII

Premiul I - 100% reducere la costul urmatoarei iesiri a Prietenilor EcoXtrem;

Premiul II - 50% reducere la costul urmatoarei iesiri a Prietenilor EcoXtrem;

Premiul III - 25% reducere la costul urmatoarei iesiri a Prietenilor EcoXtrem;

Premiul de originalitate - 2 bilete la teatru.

Pentru urmatoarele iesiri ale Prietenilor EcoXtrem va propun doua programe (descrise foarte pe scurt):

1. Poligonul de tir cu arme de foc de la Smeura. Situata la 2 km de Pitesti, aceasta locatie poate oferi conditii propice pentru activitati precum tir cu arma, tir cu arcul, tiroliana, catarare, pescuit, paintball, seara cu foc de tabara si gratar. Daca facem programul scurt, de o zi, sambata seara, putem dormi la cort (exista si cabana pentru cine doreste sa doarma acolo).

2. Traseul Valea lui Stan din Fagaras - traseu superb de o zi. Aceasta iesire va fi una foarte ieftina, singurul cost fiind acela cu transportul. Mancarea si-o va asigura fiecare, sau ne putem opri in Curtea de Arges sau o unitate de cazare cu restaurant din Capataneni. Daca vreti sa facem aceasta iesire de doua zile, ne putem caza la una din pensiunile din Capataneni si sa extindem programul pe tot weekendul.

Am observat ca pe acest forum, precum si pe facebook, sunt inscrise cateva persoane cu experienta in drumetiile montane. Ce trasee ne-ati recomanda pentru weekenduri frumoase la munte sau oriunde in alta parte pe teritoriul Romaniei? Povestiti-ne despre micile voastre escapade, postati rapoarte de tura - rezumate ale iesirilor, dati si celorlati idei pe unde pot pleca singuri sau impreuna cu noi. Asteptam sa ne impartasiti momentele frumoase din plimbarile prin tara si nu numai.

Flora

      Datorita prezentei calcarelor, in masiv s-a dezvoltat o flora specifica, astfel incat, pe cuprinsul Pietrei Craiului exista o serie de specii endemice, specifice acestei zone. Intre acestea, se remarca garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) declarata monument al naturii. Descoperita cu mai bine de 140 ani in urma de doi botanisti ardeleni, se deosebeste evident, prin toate caracteristicile, de celelalte specii ale genului Dianthus. Branele si stancariile versantului vestic al Pietrei Craiului sunt singurele locuri din lume unde creste aceasta specie .
Specific Pietrei Craiului este repartitia diferentiata a vegetatiei pe cei doi versanti determinata de diferenta factorilor geografici, astfel, versantii nord-vestic si vestic, mai salbatici si greu accesibili, pastrand mai bine specificul florei. Pe versantul estic, mai putin inclinat si cu pasuni intinse pana sub culme, elementele endemice de flora sunt mai rare.
      La poalele muntelui suntem in etajul padurilor de fag (Fagus silvatica). Pe masura ce urcam padurile de fag se amesteca cu cele de brad (Abies alba) peste 1100 m, acestea din urma, devenind dominante. Intre Valea Crapaturii si Padina lui Calinet se observa existenta unor palcuri de tisa (Taxus baccata).

Etajul padurilor de molid (1300 -1650 m)

      Padurile de molid (Picea excelsa) au o mare extindere pe versantul nord-vestic si vestic, unde urca pana la altitudinea de 1750 m. Ele s-au dezvoltat mai bine pe locurile netede sau pe fundul vailor cu umezeala mare. La baza peretilor, unde molidul s-a dezvoltat mai putin, se intalnesc exemplare pitice de brad de mare altitudine. Primavara, in poieni, se intalnesc branduse de primavara (Crocus vernus), ghiocei, floarea pastelui (Anemone nemorosa) si floare crucii-voinicului (Hepatica transsilvanica). Vara, pajistile devin multicolore, fiind o adevarata mare de flori. Aici gasim exemplare impresionante de clopotei (Campanula patula), , crini de padure (Lilium martagon), sangele voinicului(Nigrittella rubra), stupinita alba (Plantathera biofolia), garofita de munte (Dianthus superbus), garofita alba (Dianthus spiculifolius), bulbuci (Trolius europaeus), ghintura galbena (Gentiana lutaea), ambrisor (Thymusmontanus).

Etajul subalpin

      Se intinde de la limita superioara a padurilor(aproximativ 1650 m.) pana la aproximativ 1900 m. Aici este zona tufarisurilor si pajistilor subalpine. Sunt foarte raspandite jneapanul (Pinus montana), afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinium vitisidaea). In luna iunie, infloreste smardarului sau bujorul de munte (Rhododendron kotschyi). Mai rar se intalnesc si ienuparul pitic (Juniperus nana) si prin locuri accidentate, aninul de munte (Alnus viridis). In pajistile subalpine, covorul verde este alcatuit, ca de obicei, din graminee, preponderent fiind paiusul rosu (Festuca rubra). In valcelele si hornurile mai umbroase sunt raspandite ciubotica ursului (Cortusa mathioli) si galbinelele de munte (Doronicum carpaticum). Pe grohotisurile de la baza peretilor abrupti, intalnim o flora variata: iarba deasa (Poo nemoralis), linarita (Linaria alpina), steghia (Ramex scutatus), macul galben (Papaverpyrenaicum). Sunt plante care realizeaza primul strat de fixare al grohotisului. Pe stancariile umede intalnim crini de stanca (Lloydia serotina) si toporasi galbeni de munte (Viola biflora). Pe branele versantilor nord-vestic si vestic, intalnim exemplare rare de argintica (Dryas octapetala), nemtisori (Delphinium intermedium), iarba osului (Helianthemum alpestre), floare de colt sau floarea reginei (Leontopodium alpinum).

Etajul alpin

      Este situat la altitudinea de peste 1900 m si ocupa partea inalta a crestei. Aici vegetatia s-a adaptat conditiilor climatice aspre, existente la mari inaltimi. In aceste locuri, greu accesibile, pajistile isi pastreaza compozitia florala naturala. Pe versantul estic pajistile ocupa suprafete intinse, ajungand pana pe creasta.

Monumente ale naturii

1.Garofita Pietrei Craiului. Este specifica masivului si unica in lume.
2.Floarea de colt. Originara din Asia Centrala, infloreste in lunile iulie-august. In prezent floarea de colt se afla intr-un proces lent de disparitie
3.Ghintura galbena. Erbacee ce traieste in jur de 80 ani. Infloreste in iunie - august.
4.Bulbucii. Planta ierboasa, infloreste in mai - iunie, cu flori galbene.
5.Sangele-voinicului. Planta perena, cu flori de culoare roz si emanand un parfum de vanilie. Infloreste din mai pana in iulie.
6.Tisa. Arbore ce atinge inaltimi de maxim 25 m. Are o viata de 2000 - 3000 de ani.
7.Smardarul. Arbust cu o inaltime maxima de 50 cm. Are flori de culoare purpurie, adunate in inflorescente. Infloreste in iunie - iulie.

Fauna

      Ca si vegetatia, fauna Pietrei Craiului cunoaste o etajare pe verticala, fiind influentata de temperatura si umiditate, dar arealele in care animalele isi desfasoara viata sunt mai largi si mai putin conturate. Dintre mamifere, caprioara (Capreolus capreolus), salasluieste in padurile dese, iar cerbul (Cervus elaphus) se face simtit pana la limita superioara a padurii. Ursul (Ursus arctos) este bine reprezentat prin ursul de talie mica, cat si prin ursul cafeniu, mai mare, populand padurile de conifere de la poalele masivului. In poieni, mai ales in cele de pe versantul estic putem intalni de mistretul (Sus scrofa). In paduri mai traiesc vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgahs), mai rar rasul (Lynx lynx), pisica salbatica (Felix silvestris), lupul (Canis lupus). Etajul alpin este populat de capra neagra (Rupicapra rupicapra). Aceasta traieste pe branele de pe versantii nord-vestic si vestic si cuprinde aproximativ 300 de exemplare. Dintre speciile de pasari cel mai important este cocosul de munte (Tetrao urogallus), care traieste in padurile de conifere, bine reprezentat in zona versantului vestic si in padurile dinspre Martoiu si putinele exemplare de acvila (Aquila chrysaetos). Reptilele sunt reprezentate prin soparle, rar se intalneste si vipera comuna (Vipera berus). In apele repezi de la poalele masivului intalnim pastravul (Salmo trutta fario).

    Monumente ale naturii

      Dintre elementele din fauna Pietrei Craiului declarate monumente ale naturii se remarca urmatoarele: capra neagra (Rupicapra rupicapra), risul (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao urogallus), acvila (Aquila chrysaetos) si pastravul (Salmo trutta fario).

Habitate si ecosisteme

      Date fiind endemismele floristice si faunistice, habitatele acestora pot fi considerate foarte vulnerabile, mai ales în conditiile unui important flux turistic în interiorul parcului. Habitatele umede si cele cavernicole sunt, de asemenea, vulnerabile.

Rezervatii

- Peretele Vestic
- Piatra Mica
- Prapastia Zarnestilor
- Hornurile Grindului
- Muchia Lunga

Cabane
   
1.   Cabana Brusturet
2.   Cabana Cornul Vanatorului
3.   Cabana Pepine
4.   Cabana Roland
5.   Cabana Cascoe
6.   Cabana Sirnea
7.   Cabana Pietricica
8.   Cabana Casa Folea
9.   Cabana Curmatura
10.  Cabana Garofita Pietrei Craiului
11.  Cabana Gura Raului
12.  Cabana Plaiul Foii

Refugii

   Pe teritoriul muntiilor Piatra Crauilui mai exista si un numar de 7 refugii montane:

1.   Refugiul Sperantelor
2.   Refugiul din Saua Funduri
3.   Refugiul din Saua Grind
4.   Refugiul Diana
5.   Refugiul Grind
6.   Refugiul Ascutit


Trasee

    1. Traseu pe marcajul banda rosie: Curmatura Foii – Sub Umeri – Sub Zlapaz – La lanturi – Saua Grindului – Refugiul Grind – Saua Grindului – Refugiul Grind – La Table – Crucea Vatafului – Poiana Frumoasa – Varful Sasu – Sub Varful Coltul Coziei – Curmatura Groapelor – Satul Sirnea – Mormantul Florichii – Varful Rogoaza – Varful Predealul – Casa Crucea Pajurei (DN 73, km 93,5)– Comuna Fundata

    2. Traseu pe marcajul punct rosu: Cabana Curmatura – Saua Crapatura – Varful Turnu – Varful Padina Popii – Refugiul Varful Ascutit (Lehmann) – Varful La Om – Saua Funduri – Stana Din Funduri
    3. Traseu pe marcajul banda albastra: Zarnesti – Dealul Pietrii – Padina lui Man – Valea Crapaturii – Saua Chiliilor – Padina Sindileriei – Refugiul Diana – Brana Caprelor (Craiului) – Saua Padinei Inchise – Cabana Curmatura – Piscul Curmatura – Gura Vaii Vladusca – Prapastii – Cabana Gura Raului – Zarnesti
    4. Traseu pe marcajul cruce albastra: Padina lui Man – Valea Padina Hotarului – Sub Varful Turnu
    5. Traseu pe marcajul banda galbena: Zarnesti – Dealul Pietrii – Valea Crapaturii – Curmatura Pietrei Craiului – Cabana Curmatura – Poiana Zanoaga – Valea Raului Mare – Zarnesti
    6. Traseu pe marcajul punct albastru: Poiana Zanoaga – Varful Piatra Mica – Curmatura Pietrei Craiului
    7. Traseu pe marcajul triunghi galben: Refugiul Diana – Valea Ursului – Valea Barsei – Gura Vaii Cioranga Mare
    8. Traseu pe marcajul cruce rosie: Padina Sindileriei – Varful Turnu
    9. Traseu pe marcajul triunghi galben: Cabana Curmatura – Stana Curmatura – Valea Martoiului – Cabana Casa Folea – Satul Pestera
   10. Traseu pe marcajul cruce rosie: Gura Vaii Vladusca – Valea Vladusca – Cheia Pisicii – Poiana Vladusca – La Table – Saua Joaca – Valea Pietrelor – Cabana Casa Folea – Satul Pestera – Valea Magurii – Satul Moeciu de Sus
    11.Traseu pe marcajul triunghi albastru: Refugiul Diana – Mt. Padina Popii – Varful Padina Popii
    12.Traseu pe marcajul triunghi albastru: Cabana Curmatura – Refugiul Varful Ascutit (Lehmann)
    13.Traseu pe marcajul cruce rosie: Cabana Plaiul Foii – Gura Vaii Runcu – Refugiul Spirla – Sub Zaplaz 
    14.Traseu pe marcajul triunghi albastru: Cabana Plaiul Foii – Mt. Plaiul Mare – Curmatura Foii – Mt. Tamasel – Varful Tamasel – La Umeri – Marele Grohotis – Saua Funduri – Stana Din Funduri – La Table
    15.Traseu pe marcajul triunghi rosu: Cabana Plaiul Foii – Curmatura Foii – Crucea Granicerului – Valea lui Ivan – Satul Saticu de Jos
    16.Traseu pe marcajul banda albastra: Cabana Brusturet – Stana din Funduri – Poiana Grind – La Table
    17.Traseu pe marcajul triunghi galben: Poiana Grind – Refugiul Grind
    18.Traseu pe marcajul triunghi rosu: Satul Sirnea – Curmatura Groapele
    19.Traseu pe marcajul cruce albastra: Comuna Dambovicioara – Satul Ciocanu – Refugiul Grind
    20.Traseu pe marcajul triunghi rosu: Cabana Curmatura – Valea Martoiului – Stana Martoiului – La Table

Parcul National Piatra Craiului

      Crearea Parcului National Piatra Craiului este justificata atat de particularitatile morfogenetice ale masivului Piatra Craiului, cat si de diversitatea faunei si a florei.

Activitati permise în parc

      Pentru ca parcurile nationale au ca principal obiectiv de management metinerea ecosistemelor în stare naturala si conservarea diversitatii biologice, activitatile permise aici sunt foarte restranse. Sunt acceptate activitatile traditionale practicate de comunitatile din zona parcului, în conditiile în care nu contravin obiectivelor principale de management, activitatile stiintifice si turismul cu scop educativ, în special ecoturismul.

Localizare

      Parcul este localizat în partea estica a Carpatilor Meridionali - grupa Muntilor Bucegi - si este polarizat de creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului. Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde pe teritoriul a doua judete, Brasov si Arges. În linii mari, limitele sale sunt: la nord - Valea Barsei Mari, la vest - Valea Dambovitei, la est - Valea Dambovicioarei, incluzand si satele de munte Magura si Pestera.
Pentru ca parcurile nationale au ca principal obiectiv de management metinerea ecosistemelor în stare naturala si conservarea diversitatii biologice, activitatile permise aici sunt foarte restranse. Sunt acceptate activitatile traditionale practicate de comunitatile din zona parcului, în conditiile în care nu contravin obiectivelor principale de management, activitatile stiintifice si turismul cu scop educativ, în special ecoturismul.

Arii protejate incluse în parc

      Rezervatia stiintifica Peretele Vestic (665 ha) care contine numeroase structuri geologice declarate monumente ale naturii (Padina închisa-Orga Mare, Turnurile Dianei, Degetul lui Calinet, Pestera Stanciului, Marele Grohotis etc.), zona centrala a Parcului National Piatra Craiului cu numeroase monumente (Pestera Mare din Prapastii si Pestera Mica din Prapastii, Zidul lui Dumnezeu, Avenul de sub Coltii Grindului etc.), rezervatii naturale (Cheile Brusturetului, Cheile Dambovicioarei si Cheile Mari ale Dambovitei).

Peisaje caracteristice

      Peisajul tipic Pietrei Craiului este creasta calcaroasa, înconjurata de paduri, pajisti si sate. Versantul vestic domina peisajul ce se deschide de-a lungul drumului Zarnesti-Plaiul Foii, cu abrupturile sale spectaculoase. Cu o denivelare de -540 m, avenul de sub Coltii Grindului este inclus în cadastrul mondial al celor mai adanci goluri subterane.

Istorie, cultura, traditii si activitati specifice

      “Coltii Chiliilor”, situati la baza masivului, adapostesc o pestera ce a fost transformata în capela ortodoxa înca din secolul XV, fiind folosita si ca loc de refugiu din fata invaziei turcilor.

      Piatra Craiului, o inalta si "subtire lama de calcare", lunga de cca 22 km, se afla intre vaile joase ale Dambovitei si Birsei pe de o parte si depresiunea Tarii Birsei pe de alta (cea mai mare altitudine - Vf. Piatra Craiului sau La Om - 2244 m). Rai al alpinismului, alaturi de Bucegi, masivul ofera drumetilor trasee in lungul si de-a curmezisul abrupturilor sau pe cunoscuta si ingusta creasta principala.

Localizare (pozitie geografica)

      Spre deosebire de masivele dispuse de o parte si de alta (Bucegi, Iezer, Fagaras), impresionante prin volumul impunator si aspectul alpin, Parcul National Piatra Craiului contrasteaza cu formele masive, carora le opune profilul ei indraznet, dispus de-a curmezisul liniei generale a Carpatilor Meridionali, ca o creasta izolata si individualizata, incat inaltimile aflate in vecinatatea sa, apar ca niste simple coline. Parcul National Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 45°22'03" si 45°35'11" latitudine nordica si 25°07'38" si 25°23'18" longitudine estica, pe teritoriul Romaniei. Este situat in raza judetelor Brasov si Arges, respectiv a localitatilor Zarnesti si Moeciu, Rucar si Dambovicioara, incluzand masivul Piatra Craiului si o zona cuprinzand Cheile Dambovitei si Cheile Ghimbavului.
   Situat in Carpatii Meridionali, parcul cuprinde masivul de circa 25 km lungime intre Zarnesti si Rucar, fiind delimitat de culoarul Bran-Rucar si raul Dambovicioara la est si sud-est, de raurile Dambovita si Tamasla est si de raul Barsa la nord.

Cai de acces

      Orasul Zarnesti (730 m altitudine) este situat la 28 km de Brasov. El este legat de acest oras printr-o cale ferata secundara si o sosea modernizata. Legatura cu celelalte localitati limitrofe se face prin reteaua rutiera (mijlocele de transport in comun - autobuze si microbuze). Prin pozitia lui si prin variatele posibilitati de transport, Zarnestiul ramane cel mai facil punct de pornire catre masivul Piatra Craiului.
Comuna Moeciu de Jos este situata pe DN 73. Din dreptul kilometrului 105 ne orientam catre dreapta (venind de la Brasov), pe un drum care ne conduce in final in satul Pestera. O vreme urcam pe valea Sbarcioarei. Apoi, de la confluenta Sbarcioarei cu Magura, drumul se inscrie in serpentine pe plaiul dintre cele doua vai, pana in satul Pestera (marcaj cruce rosie).
      Satul Podu Dimbovitei se afla in dreptul kilometrului 79 pe DN 73, la 29 km de Campulung si 53 km de Brasov. Prin sat circula autobuze, care fac curse regulate intre Campulung si Brasov. Prin asezarea lui si prin realizarea drumului forestier de-a lungul vaii Dambovitei, satul a devenit un punct de plecare pentru traseele turistice de pe versantii estic si vestic ai Pietrei Craiului.
Traseele turistice marcate pe versantul estic al Pietrei Craiului incep din comuna Dambovicioara. Localitatea este situata la 5 km de satul Podu Dambovitei si este legata de acesta printr-o sosea locala.
      Satele Saticu de Jos, Saticu de Sus si Cojocaru (numit astazi Clabucet) sunt legate de satul Podu Dambovitei printr-un drum forestier, de-a lungul vaii Dimbovitei. Dincolo de aceste asezari, din dreptul kilometrului 12,150 al drumului mentionat, incepe traseul turistic, marcat cu triunghi rosu, spre cabana Plaiul Foii, si traseul nemarcat spre cabana Garofita Pietrei Craiului. Ramificatia drumului comunal 55 spre satul Sirnea, cunoscut local sub
numele de ,,Drumul Sirnei", se afla pe DN 73, km 96.200 - statie de autobuz. Drumul, la inceput in coborare, apoi in urcus domol, urmeaza o vreme valea Combului. In final, dupa 3 km, ajunge in Sirnea.

Structura geologica

      Masivul Piatra Craiului are o alcatuire geologica formata din calcare recifale care s-au sedimentat peste sisturile cristaline existente. Peretii nord-vestic si vestic reprezinta o succesiune de vechi recife de corali care traiau in marea calda si de mica adancime existenta aici in mezozoic.
Stiva de calcare are o grosime apreciabila (300 m in Pietricica, 1200 m in Piatra Craiului Mare) si ocupa o suprafata de aproximativ 25,1 kmp dintre care 20,8 kmp reprezinta o arie continua. Ea este putemic inclinata sau chiar redresata pana la verticala, fapt ce a favorizat formarea unui relief alcatuit din vai adanci despartite de creste abrupte si puternic erodate. Acolo unde stratificatia orizontala nu a fost afectata, peisajul ne ofera aspectul impresionant al unor pereti verticali de 300 - 400 m inaltime, asa cum este Peretele Central din zona Marelui Grohotis.

Schematic, structura geologica a masivului se prezinta astfel:

   Sisturi cristaline - constituie fundamentul pe care s-au fixat recifurile de corali. Sisturile cristaline de sub Papusa si Leaota coboara sub Piatra Craiului si ies la iveala in nord in apropierea orasului Zarnesti. Valea Barsei Mari cat si valea Dambovitei, in amonte de Podu Dambovitei, sunt croite in sisturile cristaline cu metamorfism scazut ale muntilor Iezer-Papusa.
   Din Saua Tamaselului, spre muntele Tamasul Mare, intalnim sisturile cristaline specifice muntilor Fagaras - Rocile sedimentare
   Conglomerate si gresii. Sunt primele sedimente depuse peste sisturile cristaline si sunt formate din nisipuri si pietrisuri.
   Japsuri : Sunt roci dure, silicioase, de culoare rosie sau verde. S-au format prin sedimentarea organismelor silicioase numite radiolari. Calcare noduloase rosii : Sunt sedimente calcaroase de culoare rosie formate din amoniti (molusca cefalopoda fosila, cu cochilia in spirala, impartita in compartimente). Dau culoarea rosiatica a rocii si se observa in masiv pe Muchia Rosie (zona Marelui Grohotis).
   Calcare jurasice. Au culoarea cenusie-albicioasa si sunt sedimentele calcaroase care formeaza imensa stiva de calcare, caracteristica versantilor nord-vestic si vestic. In aceste roci sunt sapate cheile Prapastiile Zarnestilor, cheile Dambovitei, ale Dambovicioarei si Brusturetului.
   Calcare cretacice: Au culoarea alba si impreuna cu depozitele mamoase (depuneri de argila si maluri calcaroase) s-au format in cretacic. In cheile Prapastiile Zarnestilor se observa foarte bine aceasta stratificatie. Astfel, in timp ce calcarele jurasice de culoare cenusiu-albicioasa sunt dispuse la baza peretilor, calcarele cretacice albe formeaza partea lor superioara.
   Conglomerate: Sunt roci sedimentare, formate prin cimentarea cu calcare, gresii, argila. Conglomeratele cu ciment greso-calcaros ocupa o larga suprafata pe versantul estic, din valea Curmaturii, pana in valea Funduri. Conglomerate cu ciment greso-argilos se gasesc pe versantul estic al muntelui Pietricica. Datorita argilei, pe ele se formeaza rauri permanente. Conglomerate cu brecii calcaroase se gasesc in Piatra Mica. Dupa formarea masivului, procesele de eroziune au continuat asupra calcarelor dand nastere la imense acumulari de grohotis, o mare dezvoltare avand-o la baza abruptului vestic. Aceste procese de eroziune continua si astazi.

Reteaua hidrografica

      Constitutia geologica a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasa, se caracterizeaza prin imposibilitatea retinerii apelor de infiltratie sau de siroire, pentru a da nastere unor panze freatice si, in final, unor vai cu apa. Asa se explica faptul ca, in timp ce vaile care brazdeaza trupul masivului sunt lipsite de apa, singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului: Barsa Mare, Dambovita superioara, Dambovicioara-Brusturet, cu unii dintre afluentii lor. Barsa Mare, ale carei ape izvorasc la poalele muntilor Fagaras si Tagla-Persani, prin afluentul sau Barsa Grosetului, ia nastere propriu-zis din dreptul punctului Plaiul Foii, din unirea afluentului de mai sus cu Barsa Tamasului, ale carei izvoare se gasesc la poalele versantului nord-vestic al Pietrei Craiului, de unde aduna si alti doi afluenti: Spirla Tamasului si Vladusca. Pe dreapta Birsei Mari, incepind de la Plaiul Foii pina la Zarnesti, se insira un numar apreciabil de afluenti ai acesteia, in general cu un foarte redus debit de apa: Valea Podurilor, Padina lui Calinet, Padina Ursilor (cu Padina Popii - Padina lui Riie - Cioringa Mare), Padina Badoaiei, Padina Inchisa (cu Padina Sindileriei), Padina Calului, Padina Hotarului (cu Padina lui Man), Valea Crapaturii, precum si numeroasele fire de apa care impinzesc zona ,,toplitelor" din marginea orasului Zarnesti.
In ceea ce priveste latura opusa a Barsei Mari mentionam doar doi afluenti principali: Barsa lui Bucur si Barsa Fierului - ambii cu un apreciabil debit de apa, intrucat strabat zonele de sisturi cristaline din munceii Tagla-Persani. Raul Mare al Zarnestilor este si el un afluent al Barsei Mari, care isi are insa obarsia pe versantul de rasarit al Pietrei Craiului, unde sunt raspandite pe o intinsa arie, dominata de Curmatura Pietrei Craiului, numeroasele sale fire de obirsie: Valea Curmaturii, Valea Cheii, Valea Martoiului, Valea Brusturetului, Vladusca (alta decat cea intalnita la izvoarele Barsei Tamasului), apoi Valea Zanoagei si Padina lui Danisor.
      Dambovita, al carei curs superior delimiteaza aria geografica (si turistica) a Pietrei Craiului pe mai mult de 20 km, amonte de confluenta cu Dambovicioara, prezinta o serie de afluenti pe stanga, toti purtatori de cursuri de apa, care brazdeaza poalele versantului apusean al masivului, incepand cu Valea Tamasului (alta decat Barsa Tamasului), impreuna cu afluentul ei Izvorul Otetelii, apoi Valea Dragoslavenilor, care ia nastere din unirea Izvorului Tamaselului cu Padina Lancii, dupa care urmeaza: Valea lui Ivan (cu Valea Urzicii si Valea cu Apa), Valea Larga, Valea Speriatei, Valea Berilei si Valea Gruiului, apoi confluenta cu Dambovicioara si Valea Oratiilor. Dambovicioara isi insinueaza adanc cursul prin valea Brusturetului, la extremitatea sudica a Pietrei Craiului, unde ne infatiseaza o bogata retea de vai, in general cu apa (cu exceptia Vaii Seci a Pietrelor, care este o prelungire a vaii Brusturetului, uscata si bolovanoasa, dar importanta din punct de vedere turistic); incepand de la obarsie, vom mentiona: Valcelul Gainii, Valea Cheii de sub Grind, Valea Capatinelor, Valea Lespezilor Valea lui Stinghie (Steghiei), Valea cu Apa (cu Valea Copilului si Funduri), Valea Muierii, Valea Pesterii, Valea Popii si Valea Bratoaiei, toate pe partea dreapta a Dambovicioarei, iar pe cea stinga: Padina Izvorului (cu Padina Sirnii si Padina Dancioarei), apoi Valea Muierii si Valea Zanvelei.
Sbircioara, impreuna cu Valea Moieciului si Valea Simonului, da nastere Vaii Turcului, care taie chei in roca dura din mijlocul localitatii Bran. Valea Sbircioarei prezinta o bogata retea de afluenti pe versantul sud-estic al Pietrei Craiului, incepind cu Valea Magurii, Valea lui Nan, Valea Corbosestilor si Valea Coacazei si sfirsind cu Valea Rogoazei, in lungul careia se insira satul Sirnea.

Clima

      Pozitia geografica, orientarea generala si configuratia specifica a reliefului Pietrei Craiului, totul axat pe o linie de creasta inalta si izolata, asezata perpendicular pe axul general est-vest al culmii Carpatilor Meridionali, au imprimat climatului Pietrei Craiului anumite particularitati, desi in general datele climatologice medii se inscriu in limitele admise pentru celelalte zone montane invecinate.
Temperatura medie anuala este usor superioara celei din celelalte masive din Carpatii Meridionali, datorita faptului ca rocile calcaroase predominante absorb mai multa caldura. Astfel, cifra medie anuala este, pentru zona inferioara a masivului, de 2O grade C, iar pentru cea superioara de 0 grade C.
Orientarea generala a culmii Pietrei Craiului pe directia NE-SV da nastere la diferente de ternperatura intre cei doi versanti oponenti, in sensul ca pe versantul de rasarit, unde maximum de incalzire diurna se produce la amiaza, temperaturile sunt sensibil inferioare celor de pe versantii de apus si nord-vest, expusi razelor solare in orele de dupa amiaza. Extremitatea nord-estica a masivului prezinta un topoclimat caracterizat prin diferente mai mici intre temperaturile diurne maxime si minime, ca si printr-un grad mai ridicat de umiditate, ceea ce favorizeaza prezenta unei masive haine de paduri compacte, a caror limita superioara ajunge pina aproape de 1 700 m altitudine, spre deosebire de restul masivului, unde padurea se opreste la limita de circa 1600 m alt.
      Vanturile reprezinta un factor climatic important pentru Piatra Craiului, datorita faptului ca spinarea inalta a acestui masiv se ridica puternic intre doua culoare depresionare (unul la est: culoarul Rucar-Bran; altul la apus: culoarul Barsa-Tamas) pe unde se scurg in permanenta masele de aer de pe cei doi versanti ai Carpatilor Meridionali. La nivelul crestei principale a Pietrei Craiului, curentii de altitudine circula in permanenta, cu variatii doar de intensitate si de directie; curentul dominant ramane totusi cel din sectorul nord-vestic, ca de altfel in tot cuprinsul Carpatilor Meridionali, fenomen atestat nu numai de inclinatia coroanei arborilor, ci si de acumularile de zapada mult mai masive pe versantul estic, la adapostul crestei principale.
Anotimpul relativ cel mai calm este vara, in timp ce frecventele si vitezele cele mai mari ale vinturilor se inregistreaza iarna si primavara.
Nebulozitatea prezinta un grad relativ ridicat, media anuala a zilelor cu cer acoperit fiind de 180-200, iar a celor cu cer senin de cel mult 80. Sunt demne de semnalat, in acest domeniu, doua fenomene meteorologice asupra carora atragem atentia turistilor Pietrei Craiului si anume: marea de nori care face ca, in unele zile calme de iarna, piscurile cele mai proeminente de pe creasta sa apara ca niste insule stancoase in mijlocul unui ocean in continua framantare; ceata deasa si umeda ("boaghea" - in vorbirea locala) care acopera zonele de altitudine medie, in general impadurite, constituind un serios obstacol in orientarea turistilor.
      Nu rareori, parcurgand drumul de creasta, vom asista si la fenomenul de ,,foehn", materializat prin puternice trambe de nori care incaleca linia de creasta, trecind de pe un versant pe celalalt, exact in acelasi mod in care fenomenul este vizibil si pe culmea principala a muntilor Fagaras.
Precipitatiile sunt abundente in Piatra Craiului, media anuala cantitativa atingind 1 000-1 200 mm, din care lapovita si ninsoarea acopera circa 50% . Cele mai abundente ploi se inregistreaza in lunile mai-iunie, cele mai reduse in lunile de toamna, iar cele mai putine caderi de zapada in lunile februarie si martie; foarte frecvente sunt in lunile de vara, aversele de ploaie insotite de descarcari electrice, datorate curentilor ascendenti (de convectie) de pe cei doi versanti opusi ai masivului. Daca ploile sunt distribuite, in general, aproape uniform pe ambii versanti, zapezile se aglomereaza mai mult pe versantul de rasarit, situat la adapost fata de vanturile predominante din sectorul nord-vestic si favorizat de o panta categoric mai putin inclinata decat pe versantul opus, unde zapada se pastreaza indeosebi pe branele de altitudine si pe vaile de abrupt, de unde rezulta marele pericol al avalanselor.

     Drumetiile facute pe munte pot fi foarte neplacute daca nu sunteti echipati corespunzatori pentru vremea capricioasa.

Iata care ar fi lucrurile pe care ar trebui sa le aveti intr-o deplasare pe munte, astfel incat aceasta sa fie una reusita.

1. Bocancii - care ar trebui sa aiba talpa aderenta si sa fie facuti din materiale impermeabile si respirabile (bocanci de 3 sezoane).
2. Ciorapii - din material gros astfel incat sa tina de cald. In ultima vreme cei mai buni ciorapi sunt cei cu tesaturi speciale din bumbac si ployester.
3. Incaltaminte de schimb-  atunci cand ajungeti la un popas sa ii puteti da ocazia piciorului vostru sa 'respire'.
4. Pantaloni lungi -  blugii nu sunt recomandati in astfel de trasee.
5. Polarul - material arhifolosit in ultimii ani. Are avantajul ca este calduros, usor, foarte compresibil, iar in cazul in care se uda, daca este stors foarte bine, este aproapte uscat putand fi purtat.
6. Suprapantalonul - in general trebuie sa fie impermeabil si  e recomandat sa aiba parazapezi incluse.
7. Tricouri cu maneca scurta si cu maneca lunga – polyester-ul este materialul care devine din ce in mai perfomant. Acesta lasa pielea sa respire si elimina transpiratia.
8. Imbracaminte de corp groasa - gen hanorac.
9. Geaca - impermeabila de preferat si, daca este posibil, sa existe si windstopper (aparator de vant).
10. Caciula - iar daca vremea este foarte aspra este bine sa aveti la voi si o cagula.
11. Manusi -  care sa fie bine izolate si sa pastreze temperatura corpului.
12. Pelerina de ploaie - Tip poncho sau tip haina. Cele poncho devin incomode cand sufla vantul. Este recomandat ca pelerina sa fie confectionata din material respirabil.
13. Rucsac - de volum ce poate varia de la 40L la 100L, in functie de durata expeditiei.
14. Sac de dormit - umplutura sintetica sau naturala (puf). Umplutura sintetica este mai grea, ocupa un volum mai mare, dar sacul tine de cald chiar daca este ud. Puful este mult mai calduros, dar isi pierde propietatile daca se uda.
15. Trusa medicala - trebuie sa fiti pregatiti sa acordati ajutorul necesar  in orice tip de situatie.
16. Lanterna - este recomandata lanterna frontala,. Astfel mainile nu va vor mai fi ocupate cu un obiect auxiliar.
17. Ochelari de soare - cateodata lumina degajata de zapada poate fi foarte puternica, fapt ce duce la deteriorarea vederii.
18. Crema de protectie – vara, soarele poate fi foarte puternic, dar mai ales iarna, cand este reflectat de zapada, poate produce arsuri severe
19. Fluier - in caz ca v-ati pierdut, veti putea sa un semnal grupului grupului.
20. Busola - pentru a va orienta in traseu.
21. Ceas - Notiunea timpului poate fi importanta pe munte, insa acest accesoriu va poate salva si viata
22. Harta regiunii.
23. Creion si carnetel.

     Cele mai importante lucruri de care trebuie sa tineti cont atunci cand va cumparati un rucsac sunt marimea si capacitatea. In timp ce marimea trebuie sa fie corespunzatoare inaltimii tale si sa fie influentata de caracteristicile corpului tau, capacitatea depinde de modul de intrebuintare si de lungimea calatoriei.

     Cum alegem rucsacul ?

     Trebuie sa fiti constienti de faptul ca exista rucsaci cu diferite capacitati, asa ca nu va aruncati sa il cumparati pe primul pe care il vedeti. Voi va cunoasteti cel mai bine nevoile si stiti cat de des o sa il folositi si in ce scopuri. Asa ca este recomandat ca atunci cand plecati intr-o excursie de scurta durata sa folositi unul de 30-40 de litri, pentru drumetii mai mari de 3 zile - o capacitate de 40-50 de litri, iar in rest, pentru perioade mult mai mari si in locuri in care ai nevoie de mai multe lucruri la tine - 100 de litri. Nu sunt foarte recomandati rucsacii foarte mari, tocmai pentru ca sunt destul de grei si iti vor face calatoria mai dificila. Asa ca fii foarte atent atunci cand alegi. De obicei cand vei pleca iti vei incarca rucsacul indiferent de capacitatea sa.

      De altfel, exista rucsaci cu rigidizare interioara - ii folosesc in general cei care fac trasee in mod constant si de regula sunt cei cu litraj mare, tocmai pentru ca greutatea sa fie orientata pe sold si nu pe umeri, soldul fiind cea mai rezistenta parte a corpului. Barele de regidizare sunt plasate undeva in interior si prezinta avantajul ca se pot modela dupa forma corpului celui care il poarta, conferindu-i mai mult echilibru, stabilitate si flexibilitate. Majoritatea rucsacilor mari din zilele noastre au rigidizare interioara.

     De asemenea prezinta un mar e avantaj rucsacii care nu au partea din spate a capacului cusuta de rucsac ci prinsa prin chingi. Astfel volumul rucsacului poate varia in caz de necesitate. Cusaturile bretelelor nu trebuie sa fie apropiate in partea de sus pentru ca muschii gatului sa nu fie apasati. Nu uitati sa va asigurati ca aveti pelerina de ploaie la rucsac.

     Un alt criteriu important in alegerea rucsacului este forma spatelui rucsacului. Aceasta parte trebuie sa fie cat mai profilata pentru o aerisire cat mai buna a spatelui.

     In cazul rucsacilor de mari dimensiuni este obligatoriu ca acestia sa aiba si sistem de prindere pe solduri. In functie de acesta se regleaza rucsacul. Asadar aceste chingi trebuiesc sa stea putin peste nivelul soldurilor, deoarece mare parte din greutatea rucsacului va fi distribuita pe solduri. Majoritatea rucsacilor au astazi sisteme simple de reglare, gradate dupa inaltimea celui care il poarta.

     Din ce este compus un rucsac ?

      Buzunarele:
     Cu cat cari mai multe lucruri, cu atat sunt mai necesare buzunarele pentru depozitare. Exista doua tipuri de buzunare: detasabile - poti sa dai jos partea de sus care este un fel de capac, iar in acest mod se poate micsora rucsacul si mai exista si buzunarele laterale in care se pot depozita diverse lucruri pentru a le avea cat mai repede la indemana.

     De altfel, pentru cataratori exista si alte accesorii ce le sunt necesare ca suport pentru piolet, carabine, coltari etc.

      Cum se impacheteaza un rucsac ?

     Trebuie sa fiti foarte atenti cum realizati impachetarea. Lucrurile de care ai cea mai mare nevoie trebuie sa fie intotdeauna puse sus, pentru a nu pierde timp cu cautarea lor. Toate lucrurile se pun in pungi de plastic pentru a fi protejate de umezeala. Sacul de dormit se aseaza pe fundul rucsacului iar cele mai grele lucruri trebuie sa fie puse cat mai aproape de spate, sau cat mai sus in rucsac pentru ca intreaga greutate sa se aseze pe sold - centrul de greutate al corpului este mai jos, iar centrul de greutate al lucrurilor grele va fi cat mai aproape de cel al corpului si nu ii va schimba mult pozitia.

      In general ,persoanele de inaltimi mai mici prefera ca greutatea sa fie cat mai jos. Important este ca cel care transporta rucsacul sa se simta cat mai comod. Incearca sa agati cat mai putine lucruri in afara rucsacului pentru ca din cauza aceasta pierzi din stabilitate.

      Ai grija la ploile torentiale incercand sa depozitezi rucsacul intr-un loc ferit, pentru ca daca se uda, devine mai greu de transportat. Nici intretinerea lui nu trebuie uitata. Puteti sa il spalati cu apa calda, insa la maximum 30 de grade celsius.

      Asadar in alegerea rucsacului nu trebuie sa neglijati anumite aspecte pentru ca altfel calatoria va va fi ingreunata si riscati sa nu va bucurati de ea, fiind obositi tot timpul.