Prezentarea muntilor Piatra Craiului - Partea a II-a

[Petrea Oana-Petra]

PREZENTAREA MUNTILOR PIATRA CRAIULUI - PARTEA A II-A

Flora

      Datorita prezentei calcarelor, in masiv s-a dezvoltat o flora specifica, astfel incat, pe cuprinsul Pietrei Craiului exista o serie de specii endemice, specifice acestei zone. Intre acestea, se remarca garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) declarata monument al naturii. Descoperita cu mai bine de 140 ani in urma de doi botanisti ardeleni, se deosebeste evident, prin toate caracteristicile, de celelalte specii ale genului Dianthus. Branele si stancariile versantului vestic al Pietrei Craiului sunt singurele locuri din lume unde creste aceasta specie .
Specific Pietrei Craiului este repartitia diferentiata a vegetatiei pe cei doi versanti determinata de diferenta factorilor geografici, astfel, versantii nord-vestic si vestic, mai salbatici si greu accesibili, pastrand mai bine specificul florei. Pe versantul estic, mai putin inclinat si cu pasuni intinse pana sub culme, elementele endemice de flora sunt mai rare.
      La poalele muntelui suntem in etajul padurilor de fag (Fagus silvatica). Pe masura ce urcam padurile de fag se amesteca cu cele de brad (Abies alba) peste 1100 m, acestea din urma, devenind dominante. Intre Valea Crapaturii si Padina lui Calinet se observa existenta unor palcuri de tisa (Taxus baccata).

Etajul padurilor de molid (1300 -1650 m)

      Padurile de molid (Picea excelsa) au o mare extindere pe versantul nord-vestic si vestic, unde urca pana la altitudinea de 1750 m. Ele s-au dezvoltat mai bine pe locurile netede sau pe fundul vailor cu umezeala mare. La baza peretilor, unde molidul s-a dezvoltat mai putin, se intalnesc exemplare pitice de brad de mare altitudine. Primavara, in poieni, se intalnesc branduse de primavara (Crocus vernus), ghiocei, floarea pastelui (Anemone nemorosa) si floare crucii-voinicului (Hepatica transsilvanica). Vara, pajistile devin multicolore, fiind o adevarata mare de flori. Aici gasim exemplare impresionante de clopotei (Campanula patula), , crini de padure (Lilium martagon), sangele voinicului(Nigrittella rubra), stupinita alba (Plantathera biofolia), garofita de munte (Dianthus superbus), garofita alba (Dianthus spiculifolius), bulbuci (Trolius europaeus), ghintura galbena (Gentiana lutaea), ambrisor (Thymusmontanus).

Etajul subalpin

      Se intinde de la limita superioara a padurilor(aproximativ 1650 m.) pana la aproximativ 1900 m. Aici este zona tufarisurilor si pajistilor subalpine. Sunt foarte raspandite jneapanul (Pinus montana), afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinium vitisidaea). In luna iunie, infloreste smardarului sau bujorul de munte (Rhododendron kotschyi). Mai rar se intalnesc si ienuparul pitic (Juniperus nana) si prin locuri accidentate, aninul de munte (Alnus viridis). In pajistile subalpine, covorul verde este alcatuit, ca de obicei, din graminee, preponderent fiind paiusul rosu (Festuca rubra). In valcelele si hornurile mai umbroase sunt raspandite ciubotica ursului (Cortusa mathioli) si galbinelele de munte (Doronicum carpaticum). Pe grohotisurile de la baza peretilor abrupti, intalnim o flora variata: iarba deasa (Poo nemoralis), linarita (Linaria alpina), steghia (Ramex scutatus), macul galben (Papaverpyrenaicum). Sunt plante care realizeaza primul strat de fixare al grohotisului. Pe stancariile umede intalnim crini de stanca (Lloydia serotina) si toporasi galbeni de munte (Viola biflora). Pe branele versantilor nord-vestic si vestic, intalnim exemplare rare de argintica (Dryas octapetala), nemtisori (Delphinium intermedium), iarba osului (Helianthemum alpestre), floare de colt sau floarea reginei (Leontopodium alpinum).

Etajul alpin

      Este situat la altitudinea de peste 1900 m si ocupa partea inalta a crestei. Aici vegetatia s-a adaptat conditiilor climatice aspre, existente la mari inaltimi. In aceste locuri, greu accesibile, pajistile isi pastreaza compozitia florala naturala. Pe versantul estic pajistile ocupa suprafete intinse, ajungand pana pe creasta.

Monumente ale naturii

1.Garofita Pietrei Craiului. Este specifica masivului si unica in lume.
2.Floarea de colt. Originara din Asia Centrala, infloreste in lunile iulie-august. In prezent floarea de colt se afla intr-un proces lent de disparitie
3.Ghintura galbena. Erbacee ce traieste in jur de 80 ani. Infloreste in iunie - august.
4.Bulbucii. Planta ierboasa, infloreste in mai - iunie, cu flori galbene.
5.Sangele-voinicului. Planta perena, cu flori de culoare roz si emanand un parfum de vanilie. Infloreste din mai pana in iulie.
6.Tisa. Arbore ce atinge inaltimi de maxim 25 m. Are o viata de 2000 - 3000 de ani.
7.Smardarul. Arbust cu o inaltime maxima de 50 cm. Are flori de culoare purpurie, adunate in inflorescente. Infloreste in iunie - iulie.

Fauna

      Ca si vegetatia, fauna Pietrei Craiului cunoaste o etajare pe verticala, fiind influentata de temperatura si umiditate, dar arealele in care animalele isi desfasoara viata sunt mai largi si mai putin conturate. Dintre mamifere, caprioara (Capreolus capreolus), salasluieste in padurile dese, iar cerbul (Cervus elaphus) se face simtit pana la limita superioara a padurii. Ursul (Ursus arctos) este bine reprezentat prin ursul de talie mica, cat si prin ursul cafeniu, mai mare, populand padurile de conifere de la poalele masivului. In poieni, mai ales in cele de pe versantul estic putem intalni de mistretul (Sus scrofa). In paduri mai traiesc vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgahs), mai rar rasul (Lynx lynx), pisica salbatica (Felix silvestris), lupul (Canis lupus). Etajul alpin este populat de capra neagra (Rupicapra rupicapra). Aceasta traieste pe branele de pe versantii nord-vestic si vestic si cuprinde aproximativ 300 de exemplare. Dintre speciile de pasari cel mai important este cocosul de munte (Tetrao urogallus), care traieste in padurile de conifere, bine reprezentat in zona versantului vestic si in padurile dinspre Martoiu si putinele exemplare de acvila (Aquila chrysaetos). Reptilele sunt reprezentate prin soparle, rar se intalneste si vipera comuna (Vipera berus). In apele repezi de la poalele masivului intalnim pastravul (Salmo trutta fario).

    Monumente ale naturii

      Dintre elementele din fauna Pietrei Craiului declarate monumente ale naturii se remarca urmatoarele: capra neagra (Rupicapra rupicapra), risul (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao urogallus), acvila (Aquila chrysaetos) si pastravul (Salmo trutta fario).

Habitate si ecosisteme

      Date fiind endemismele floristice si faunistice, habitatele acestora pot fi considerate foarte vulnerabile, mai ales în conditiile unui important flux turistic în interiorul parcului. Habitatele umede si cele cavernicole sunt, de asemenea, vulnerabile.

Rezervatii

- Peretele Vestic
- Piatra Mica
- Prapastia Zarnestilor
- Hornurile Grindului
- Muchia Lunga

Cabane
   
1.   Cabana Brusturet
2.   Cabana Cornul Vanatorului
3.   Cabana Pepine
4.   Cabana Roland
5.   Cabana Cascoe
6.   Cabana Sirnea
7.   Cabana Pietricica
8.   Cabana Casa Folea
9.   Cabana Curmatura
10.  Cabana Garofita Pietrei Craiului
11.  Cabana Gura Raului
12.  Cabana Plaiul Foii

Refugii

   Pe teritoriul muntiilor Piatra Crauilui mai exista si un numar de 7 refugii montane:

1.   Refugiul Sperantelor
2.   Refugiul din Saua Funduri
3.   Refugiul din Saua Grind
4.   Refugiul Diana
5.   Refugiul Grind
6.   Refugiul Ascutit


Trasee

    1. Traseu pe marcajul banda rosie: Curmatura Foii – Sub Umeri – Sub Zlapaz – La lanturi – Saua Grindului – Refugiul Grind – Saua Grindului – Refugiul Grind – La Table – Crucea Vatafului – Poiana Frumoasa – Varful Sasu – Sub Varful Coltul Coziei – Curmatura Groapelor – Satul Sirnea – Mormantul Florichii – Varful Rogoaza – Varful Predealul – Casa Crucea Pajurei (DN 73, km 93,5)– Comuna Fundata

    2. Traseu pe marcajul punct rosu: Cabana Curmatura – Saua Crapatura – Varful Turnu – Varful Padina Popii – Refugiul Varful Ascutit (Lehmann) – Varful La Om – Saua Funduri – Stana Din Funduri
    3. Traseu pe marcajul banda albastra: Zarnesti – Dealul Pietrii – Padina lui Man – Valea Crapaturii – Saua Chiliilor – Padina Sindileriei – Refugiul Diana – Brana Caprelor (Craiului) – Saua Padinei Inchise – Cabana Curmatura – Piscul Curmatura – Gura Vaii Vladusca – Prapastii – Cabana Gura Raului – Zarnesti
    4. Traseu pe marcajul cruce albastra: Padina lui Man – Valea Padina Hotarului – Sub Varful Turnu
    5. Traseu pe marcajul banda galbena: Zarnesti – Dealul Pietrii – Valea Crapaturii – Curmatura Pietrei Craiului – Cabana Curmatura – Poiana Zanoaga – Valea Raului Mare – Zarnesti
    6. Traseu pe marcajul punct albastru: Poiana Zanoaga – Varful Piatra Mica – Curmatura Pietrei Craiului
    7. Traseu pe marcajul triunghi galben: Refugiul Diana – Valea Ursului – Valea Barsei – Gura Vaii Cioranga Mare
    8. Traseu pe marcajul cruce rosie: Padina Sindileriei – Varful Turnu
    9. Traseu pe marcajul triunghi galben: Cabana Curmatura – Stana Curmatura – Valea Martoiului – Cabana Casa Folea – Satul Pestera
   10. Traseu pe marcajul cruce rosie: Gura Vaii Vladusca – Valea Vladusca – Cheia Pisicii – Poiana Vladusca – La Table – Saua Joaca – Valea Pietrelor – Cabana Casa Folea – Satul Pestera – Valea Magurii – Satul Moeciu de Sus
    11.Traseu pe marcajul triunghi albastru: Refugiul Diana – Mt. Padina Popii – Varful Padina Popii
    12.Traseu pe marcajul triunghi albastru: Cabana Curmatura – Refugiul Varful Ascutit (Lehmann)
    13.Traseu pe marcajul cruce rosie: Cabana Plaiul Foii – Gura Vaii Runcu – Refugiul Spirla – Sub Zaplaz 
    14.Traseu pe marcajul triunghi albastru: Cabana Plaiul Foii – Mt. Plaiul Mare – Curmatura Foii – Mt. Tamasel – Varful Tamasel – La Umeri – Marele Grohotis – Saua Funduri – Stana Din Funduri – La Table
    15.Traseu pe marcajul triunghi rosu: Cabana Plaiul Foii – Curmatura Foii – Crucea Granicerului – Valea lui Ivan – Satul Saticu de Jos
    16.Traseu pe marcajul banda albastra: Cabana Brusturet – Stana din Funduri – Poiana Grind – La Table
    17.Traseu pe marcajul triunghi galben: Poiana Grind – Refugiul Grind
    18.Traseu pe marcajul triunghi rosu: Satul Sirnea – Curmatura Groapele
    19.Traseu pe marcajul cruce albastra: Comuna Dambovicioara – Satul Ciocanu – Refugiul Grind
    20.Traseu pe marcajul triunghi rosu: Cabana Curmatura – Valea Martoiului – Stana Martoiului – La Table

Parcul National Piatra Craiului

      Crearea Parcului National Piatra Craiului este justificata atat de particularitatile morfogenetice ale masivului Piatra Craiului, cat si de diversitatea faunei si a florei.

Activitati permise în parc

      Pentru ca parcurile nationale au ca principal obiectiv de management metinerea ecosistemelor în stare naturala si conservarea diversitatii biologice, activitatile permise aici sunt foarte restranse. Sunt acceptate activitatile traditionale practicate de comunitatile din zona parcului, în conditiile în care nu contravin obiectivelor principale de management, activitatile stiintifice si turismul cu scop educativ, în special ecoturismul.

Localizare

      Parcul este localizat în partea estica a Carpatilor Meridionali - grupa Muntilor Bucegi - si este polarizat de creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului. Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde pe teritoriul a doua judete, Brasov si Arges. În linii mari, limitele sale sunt: la nord - Valea Barsei Mari, la vest - Valea Dambovitei, la est - Valea Dambovicioarei, incluzand si satele de munte Magura si Pestera.
Pentru ca parcurile nationale au ca principal obiectiv de management metinerea ecosistemelor în stare naturala si conservarea diversitatii biologice, activitatile permise aici sunt foarte restranse. Sunt acceptate activitatile traditionale practicate de comunitatile din zona parcului, în conditiile în care nu contravin obiectivelor principale de management, activitatile stiintifice si turismul cu scop educativ, în special ecoturismul.

Arii protejate incluse în parc

      Rezervatia stiintifica Peretele Vestic (665 ha) care contine numeroase structuri geologice declarate monumente ale naturii (Padina închisa-Orga Mare, Turnurile Dianei, Degetul lui Calinet, Pestera Stanciului, Marele Grohotis etc.), zona centrala a Parcului National Piatra Craiului cu numeroase monumente (Pestera Mare din Prapastii si Pestera Mica din Prapastii, Zidul lui Dumnezeu, Avenul de sub Coltii Grindului etc.), rezervatii naturale (Cheile Brusturetului, Cheile Dambovicioarei si Cheile Mari ale Dambovitei).

Peisaje caracteristice

      Peisajul tipic Pietrei Craiului este creasta calcaroasa, înconjurata de paduri, pajisti si sate. Versantul vestic domina peisajul ce se deschide de-a lungul drumului Zarnesti-Plaiul Foii, cu abrupturile sale spectaculoase. Cu o denivelare de -540 m, avenul de sub Coltii Grindului este inclus în cadastrul mondial al celor mai adanci goluri subterane.

Istorie, cultura, traditii si activitati specifice

      “Coltii Chiliilor”, situati la baza masivului, adapostesc o pestera ce a fost transformata în capela ortodoxa înca din secolul XV, fiind folosita si ca loc de refugiu din fata invaziei turcilor.